Younes Hamza, miracolul găzarilor, ar trebui mai respectat! – numai despre ce se întâmplă la FC Petrolul, echipa de suflet a ploieștenilor și a prahovenilor (episodul 11)

Dragos Trestioreanu - oct. 20, 2019

Când am auzit prima oară – și mi s-a cerut, firesc, discreție maximă, pe care a trebuit s-o respect – despre posibilitatea revenirii fostului internațional tunisian Younes Hamza la Ploiești și la FC Petrolul, mi-am zis, ca aproape toți aceia care nu cred că la clubul găzarilor ar putea veni, vreodată, alături de actualul patronat, un co-acționar, mai bogat, de peste mări și țări, într-o visată și necesară SA, că ar fi vorba numai despre o glumă. Bună, dar totuși doar o glumă. Încet-încet, în perioada în care discuțiile s-au făcut în mare secret, mi-am dat seama că… miracolul chiar se poate înfăptui. Ba chiar, s-a înfăptuit mult mai repede decât aș fi crezut, deși sunt optimist de felul meu, atunci când vine vorba mai ales de Petrolul.

Nu credeam inițial în succesul negocierilor fiindcă a veni din Superliga Greciei, după bifarea a două echipe, Xanthi Skoda (devenită Xanthi FC) și Aris Salonic, ca și de la 17.000 spre 20.000 de euro, salariu și bonusuri, la cât bănuiam că ar putea oferi clubul găzarilor chiar și unei vedete de talia lui, ar fi fost ceva de neconceput pentru un simplu simpatizant al „lupilor”. Însă, a sosit și ziua în care toți cei care nu credeau în legitimarea lui Hamza la Petrolul au văzut cu ochii lor că nord-africanul a fost prezentat oficial. Eh, și din ziua aceea, îmi tot pun întrebări. Unele pe care acum o să le fac și publice, deoarece merită, cred eu.

Mai întâi, la prezentarea oficială, alături de Hamza a fost adus și Gabriel Deac, deja aflat la club de ceva vreme. Nu am înțeles deloc de ce nu s-o fi făcut o prezentare separată, pe măsura importanței lui Younes. Nu cred că Deac ar fi semnat în aceeași zi cu Hamza, ca să fie prezentat tot atunci. Apoi, absența conducerilor la vârf de la prezentare. O fi fost vorba despre program mult prea încărcat al tuturor, or fi fost probleme personale, dar cine mai știe! Cel puțin o persoană a fost motivată, pentru că a contribuit enorm la acest transfer. Da, numai pentru așa ceva! Aflat între noii săi elevi, glumețul antrenor principal Flavius Stoican, lăsat de fotbal, cel de pe teren adică, mai de curând, și-a permis o remarcă – în sportul autohton trece mai nevinovată – de genul „Hamza, parcă ai fi Messi, așa de mulți au venit azi să te vadă!”. O merge poanta aici, pe la noi, nu și la cineva crescut în educația maghrebiană strictă, cei prezenți la eveniment observând, de altfel, grimasa lui Younes la auzul acelei glume. Chiar nu se putea evita? În fine, am ajuns și la… joc.

Sunt convins că atacantul – considerat cândva „Rege al Ploieștiului” – a fost uimit, meci după meci, unde a ajuns să joace, pe ce terenuri, contra cui și, de ce nu?, cu cine. Însă, profesionist fiind, și-a făcut datoria mereu fără să se vaite, a decis scorul calificării în optimile Cupei României, la Galda de Jos, a forțat autogolul victoriei de pe terenul sintetic de la Târgu Jiu, iar sâmbătă, cu o pasă de efect, i-a permis urmașului său de la Petrolul, Arnăutu, să deschidă în sfârșit scorul într-o partidă, contra Concordiei Chiajna, ce părea cam greu de dat de cap. Iar lovitura liberă căreia numai transversala i s-a opus ne-a dezvăluit o nouă specializare, ce ni l-a reamintit pe fantasticul lui precusor pe post, Seniorul Mircea Dridea! Da, e adevărat, Hamza a și irosit miercuri, în Regie, o ocazie mare de gol, la 0-0 în Primvs Derby, dar o ratare, când și când, i s-o mai permite unui… OM!

În pofida acestor realizări, care au demonstrat fără doar și poate că Younes Hamza este cel mai bun transfer făcut, sezonul în curs, în Liga a II-a de fotbal din România, tunisianul adoptat, prin căsătorie, de Ploiești, și cel căutat de copiii de aici pentru un selfie după meciuri, apare mereu cu o tristețe evidentă pe față. E drept, niciodată nu a fost vreun exuberant deși reușitele de-acum i-ar fi permis, dar nici așa interiorizat nu l-am mai văzut înainte. Și-atunci, m-am întrebat: „Oare, ce l-ar nemulțumi, aici?”. Nu am vrut să mă întorc cu potențialele explicații până la momentul glumei nesărate a lui Stoican, dar mi-a fost tot mai limpede că, între fotbalist și tehnician, legătura nu ar fi chiar cea mai bună. Așa cum ar fi fost de așteptat. Fac o paranteză: când mi s-a cerut în mod expres să nu fac public absolut nimic despre eventualitatea ca Hamza să vină la Petrolul, căci nimeni nu va scrie – sau declara – ceva, la exact două zile distanță, într-o conferință de presă, Flavius Stoican a… vorbit tocmai despre așa ceva! Dar, s-a exprimat, parcă, în termeni fără entuziasm, chiar dacă ar fi fost cazul s-o facă. Însă, hai să-l cauționez pe motiv că, la acea oră, când nici nu trebuia totuși să pomenească despre vreun eventual transfer, l-o fi luat, fără să vrea, gura pe dinainte. Mai târziu, plecarea lui Younes direct la vestiare, după înlocuirea din meciul de acasă cu CS Mioveni, mi-a confirmat că tunisianul nu a înghițit hotărârea antrenorului absolut deloc și a arătat clar ce sentimente a avut față de decident.

A fost un episod peste care s-a așternut liniștea imediat, fiindcă venea repede derbiul împotriva Rapidului. Nu s-a dat amploare, semn că… fără Hamza nu prea mergea! Neplăcut este că, deja, simpatizanți ai Petrolului au mai observat și că unii dintre coechipieri, nu toți, asta-i evident, nu prea îl joacă așa cum trebuie pe noul lor căpitan sau o fac cât să nu poată să le folosească mingile în mod util. Asta deși el este atât de altruist cu toți colegii. Repet, deja este prea evidentă situația! Spre deosebire de alții, Younes Hamza va rămâne în Ploiești și la FC Petrolul și în sezonul următor, el semnând un contract pe două sezoane și cu un salariu cu mult mai mic decât în Grecia și nu pe cât mai insinuează câte unii că ar fi făcut-o, cerându-i, probabil, în gândurile lor, să marcheze astfel vreo cinci goluri meci de meci! Nu, Hamza are un salariu pe care l-ar fi refuzat orice vedetă răsuflată de la noi întoarsă acasă cu – Doamne, iartă-mă! – coada între picioare. Pentru toate astea și pentru ce va mai face și de-acum înainte, „Miracolul” trebuie respectat, susținut și lăudat! În caz contrar, va fi mereu trist! Și doar atât, fiindcă educația despre care scriam mai sus îl determină să nu o facă pe fițosul, la fel ca și… Dar, nu mai revin!

Foto: www.fcpetrolul.ro (www.sportpictures.eu – Răzvan PĂSĂRICĂ)